POEZIE
A | A

Moto:
Mergeam încet pe stradă, năpădit de gânduri. Mă gândeam cum, curios lucru, furtuna nu există numai în natură, pe mare, la munte; trăsnete lovind în mijlocul unei câmpii, fulgere însufleţind cerul de deasupra vreunui oraş, ci furtuna există şi în noi, oamenii. Mergeam aproape alergând. Mâinile mi se strângeau sporadic, dinţii îmi scrâşneau, ochii erau plini de fulgere. În inimă furtună, în minte uragan. Ideile mă loveau precum nişte picături de ploaie, răpăind pe un acoperiş.
Nu eram supărat sau furios pe ceva sau cineva anume. Era doar ea, cea prea plină de forţă, de creaţie. Ea, muza.
- octombrie 2007 -



CONTRASTE
Lumină sonoră,
Ghirlandă de voci,
Spovedania lumii de-o oră,
Moleşeala unei roci,
Murmurul de împotrivire
Al muntelui în prăbuşire,
Farmecul unei clipe,
Tinereţea unei bătrane,
Ţipătul de fericire
Când poetul compune


O NOUĂ LUME
Un sunet se aude,
O pasăre ce ţipă,
Strigându-şi poate dorul
De o planetă mitică.

Un forfot surd, adânc,
Ce lumea-o-nfioară,
Parând a vrea să spună
Că lumea o să moară.

Dar iată, foşnetul se înteţeşte,
Planeta se frămantă,
E un glas care vesteşte
A lumii osândă.

E o furtună, e o simfonie,
E renaşterea la viaţă,
A noii lumi
Ce va să vie.


O LUME DE DEPARTE
O, cât aş vrea să spun
Dar cuvintele se ascund,
Nu vor ca să-i mânie
Pe cei ce tac si se ascund.

Câte as vrea să zic
De dor şi de jale,
Dar, e ca un făcut,
Ei tac şi îmi stau în cale.

Căci tu trebuie să taci
Şi gura s-o astupi,
Nu ai de ales străine,
Ascultă de porunci.

Dar sufletul n-ascultă
El este în altă parte,
Nu în astă lume mică,
Ci-n alta, de departe.

Acolo-i totul bine,
Şi poţi ca să grăieşti,
Nici ei nu sunt acolo,
E aproape ca-n poveşti.